Vrei să trăiești mai mult? Calmează-ți mintea!

Hiperactivitatea creierului duce la moarte prematură.

Există multe teorii despre longevitate. Majoritatea cercetărilor din acest domeniu justifică avantajul menținerii unei activități fizice și mentale constante a unei persoane, pe măsură ce îmbătrânește. Cu alte cuvinte, experții susțin că activitatea creierului afectează în mod direct speranța si durata de viață.

Cu toate acestea, rezultatele unui studiu recent realizat la Institutul Blavatik de la Școala Medicală Harvard sugerează că, cheia longevității poate depinde și de nivelul și tipul activității creierului.

Deci, autorii studiului au descoperit că activitatea neuronală excesivă duce la o speranță de viață mai mică. Multitasking-ul și absorbția continuă a informațiilor din diferite surse media, fără timpul planificat pentru odihnă sau pauze, pot duce la exces si o suprasolicitare a creierului.

Și un creier supraîncărcat accelerează schimbările legate de vârstă cum ar fi procesele de memorare și gândire. Oamenii de știință au dezvăluit o legătură directă între longevitate și o funcție a creierului mai linistita: dacă o persoană nu isi suprasolicita creierul, atunci va trăi mai mult.

Desigur, mai ușor spus decât făcut. În era digitală, activitatea cerebrală excesivă a devenit deja normala. Oameni de toate vârstele trec în mod constant de la o sarcină la alta, fiind într-o căutare constantă pentru a gasi un nou stimulent, fie că este vorba de o emisiune TV sau o notificare de pe un smartphone.

Dorința de a te simți legat de lume se intensifică în toate grupele de vârstă. Conform Pew Research Center, mai multe fluxuri de informații ne cufundă într-o stare permanentă de multitasking, împiedicând creierul să se concentreze, să finalizeze o sarcină sau să facă o pauză. Și cel mai neașteptat aspect este faptul că, de fapt, îmbătrânirea normală necesită limitarea activității neuronale.

În timpul unuia dintre studiile efectuate la Harvard, oamenii de știință au studiat sute de creiere ale adulților donate de aceștia după moarte, în beneficiul științei. Acești oameni au murit între 60 și 100 de ani și erau „sănătoși cognitiv”.
Comparând materialul genetic al participanților la experiment de vârste diferite, oamenii de știință au ajuns la o descoperire uimitoare și în același timp șocantă: oamenii care au murit în intervalul de vârstă de 85-100 de ani aveau o expresie genetică mai mică, asociată cu hiperactivitate neurală decât cei care au murit cu zeci de ani mai devreme (în 60-80 ani).

Autorul studiului, profesor la Departamentul de Genetică de la Harvard Medical School și co-fondator al Centrului Paul F. Glenna pentru Biologia îmbătrânirii, Bruce Yankner spune: „Studiul nostru sugerează că îmbătrânirea este însoțită de o activitate neuronală anormală și distructivă, care nu numai că reduce eficiența creierului, dar este și dăunătoare. pentru sănătatea oamenilor, reducându-și speranța de viață . Rezultatele noastre indică posibilitatea de a influența longevitatea prin modularea stării de activitate a creierului. ”

Michael McConnell, un neurolog în cadrul Institutului Liberian pentru Dezvoltarea Creierului, notează: „Cel mai neașteptat lucru este că îmbătrânirea normală necesită limitarea activității neuronale în creier.” O scădere deliberată a stimulării mentale poate părea contraintuitivă, dar este cea mai bună modalitate de a menține sănătatea creierului.

Străduiți-vă sa va pastrati un echilibru: mențineți-vă creierul activ, dar nu uitați să va faceti timp pentru odihnă și pauze.

Linia dintre activitatea normală și excesivă a creierului rămâne neclară. Yankner spune: „Este dificil să tragi o linie, pentru că folosirea creierului pentru funcții noi, precum învățarea unei limbi noi, învățarea să cântăm la un nou instrument muzical sau finalizarea unor noi sarcini au un efect pozitiv asupra învățării și memorării.” Aceste activități diferă de procesele distructive, care se manifestă sub formă de crampe musculare, modificări de dispoziție,  boala Alzheimer, tulburare bipolară și alte tulburări neurologice.

Cynthia Kenyon, șefa Centrului de Cercetare Calic Labs Aging, explică: „Cred că activitatea excesivă și excitația necontrolată afectează negativ creierul. Vrei ca neuronii tăi să fie activi atunci cand ai nevoie și să nu-și oprească niciodată activitatea. ”
Există însă o veste bună: o scădere a activității creierului poate fi prevenită. Puteți rezolva problemele unui creier supraexcitat prin simpla schimbare a comportamentului dvs., recunoscând debutul unor astfel de momente de hiperactivitate și schimbându-vă obiceiurile în așa fel încât să vă ajute să vă relaxați.

Editorul de scrisori cardiace Harvard, Patrick J. Scherrett, scrie: „Dacă munca te epuizează, îți este dificil să dormi și te face să renunți la divertisment, atunci concentrarea pe sănătatea mentală, fizică și emoțională te poate ajuta să îți păstrezi mintea limpede pe măsură ce îmbătrânești.”

Ce se poate face dacă toate acestea vă sună foarte familiar? Începeți să apreciați momentele de calm. Planifică-ți timpul pentru dvs. Luați o carte și așezați-vă înapoi, desenați, scrieți scrisori sau faceți note într-un jurnal. Sau, chiar mai bine, stai în tăcere, „urmărind” gândurile care se strecoară prin minte în timp ce te ocupi de exerciții de respirație.

Pentru a obține pacea mentală și pacea fizică, este nevoie de practică, așa că timpul liber ar trebui să fie prioritatea ta. Pune-l în rutina ta. Dacă vă obligați să faceți zilnic ceva care vă va ajuta să vă relaxați si să fiti mai prezenți în propriul corp și nu doar în creierul dvs., atunci vă veți asigura o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Sursa

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *